Opțiuni Turistice

O călătorie prin Dobrogea trebuie să treacă neapărat pe la Enisala, „Noua aşezare“ /„Yeni sale“, cum au denumit-o otomanii. Satul din nordul regiunii, aşezat între Babadag şi Tulcea, face parte din comuna Sarichioi, cea mai mare comună din judeţul Tulcea, unde trăiesc cei mai mulţi ruşi-lipoveni din România. Enisala se află pe malul lacului Razelm (Razim), cel mai mare lac de pe cuprinsul ţării. Tot aici, există două obiective-unicat: singura gospodărie ţărănească din Tulcea conservată in situ (pe locul său) transformată în muzeu, precum şi singura cetate medievală rămasă „pe metereze“ de pe teritoriul Dobrogei. Aceasta este, de altfel, principalul punct de atracţie din zonă. Drumul către Enisala Din Babadag, oraş aflat între Constanţa şi Tulcea, coteşti pe DJ 223a (venind dinspre Constanţa), iar după 14 kilometri intri în satul Enisala. Traversezi aşezarea şi la 1 kilometru se vede în zare silueta cetăţii.

O călătorie prin Dobrogea trebuie să treacă neapărat pe la Enisala, „Noua aşezare“ /„Yeni sale“, cum au denumit-o otomanii. Satul din nordul regiunii, aşezat între Babadag şi Tulcea, face parte din comuna Sarichioi, cea mai mare comună din judeţul Tulcea, unde trăiesc cei mai mulţi ruşi-lipoveni din România. Enisala se află pe malul lacului Razelm (Razim), cel mai mare lac de pe cuprinsul ţării. Tot aici, există două obiective-unicat: singura gospodărie ţărănească din Tulcea conservată in situ (pe locul său) transformată în muzeu, precum şi singura cetate medievală rămasă „pe metereze“ de pe teritoriul Dobrogei. Aceasta este, de altfel, principalul punct de atracţie din zonă. Drumul către Enisala Din Babadag, oraş aflat între Constanţa şi Tulcea, coteşti pe DJ 223a (venind dinspre Constanţa), iar după 14 kilometri intri în satul Enisala. Traversezi aşezarea şi la 1 kilometru se vede în zare silueta cetăţii.

Situată la 3 km de comuna Turcoaia – cetate traco-getica menționată în sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete.

Orașul antic ocupa o suprafață întinsă, între Balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia, acoperită azi de ruine.

Printre numeroasele vestigii arheologice aflate în acest vast complex, sunt de menționat valuri de apărare, un canal, două apeducte, un mythraeum ș.a. Primele săpături au fost făcute de Engelhardt în 1864-1865. Ruinele au fost apoi văzute și studiate fără săpături de către Grigore Tocilescu (ocazie cu care Pamfil Polonic a ridicat planul celor două cetăți) și de Vasile Pârvan.

Cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de municipium. Cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile.

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina[1], este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național.

Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu – Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca – Buhaiova, Corbu-Nuntași – Histria, Lacul Belciug, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca – Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag – Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol.